Fugiți de tot ce-i necurat!
Și de orice-ntinăciune
Nu stați cu cei răi la sfat
Ca s-aveți cuget curat,
Să vă puteți feri de lume.

Lumea zace în cel rău,
Trăiește în necurăție,
N-ascultă de Dumnezeu.
Păcatul e la apogeu,
Iar omu-i în a lui robie.

Doar fugind de tot ce-i rău
Și păstrând cugetul curat,
Poți sluji lui Dumnezeu,
Poți să fii copilul Său,
Poți să fii de El iertat.

Cugetul se întinează
Mai mult prin privire.
Când nu este mintea trează
Și persoana nu veghează,
Ajunge condus de fire.

Să ne ferim de acel loc
Unde domină ispita.
Din scântei se face foc
Cu combustibil la un loc
Când obraznică-i ținuta.

Creștinii sinceri nu se duc
Nici la plajă, nici la ștrand.
Se feresc de balamuc
Ca să nu dea de bucluc,
Dezgoliți la soare stând.

Lumea zace în păcat,
Trupul și-l dezonorează,
Practicând ce-i necurat
Și în public, și în pat,
Fără conștiință trează.

Cine vrea să vadă cerul
Caută mai mult sfințirea.
Și zidind în casă-altarul
Rugăciuni-aprinde jarul
Care-aduce curățirea.

Întinăciune cea murdară
Se propagă pe ecrane.
Îmbrăcămintea sumară
Demnitatea o coboară,
Manevrând de la butoane.

Nu putem părăsi lumea,
Dar putem s-o ignorăm,
Să fugim de stricăciunea
Și s-alegem opțiunea:
„Noi ne înfrânăm”.

Noi nici nu vrem să știm
Ce fac ei în întuneric.
Noi curați vrem să trăim,
Chiar de-ar fi să suferim,
Respingem pactul luciferic.

Cu cugetul deplin curat,
Cu trupu-n sfințenie
Ne dedicăm cu-adevărat
Slujirii Celui Preaînalt
Și-acum, și-n veșnicie.
Amin.
(Joi, 8 mai 2025)